Outrospectie

Știi acel moment când ar trebui să dormi, pentru că este ora 2 dar tu pierzi vremea? Aseară în loc să fiu pe tărâmul viselor cu acadele, manele și belele, eu am ales să stau pe instagram. Și de ce urmăresc contul cuiva de instagram, când pot să-l urmăresc pe al meu? Narcisistic level 999. M-am uitat la secțiunea de ”tag” să-mi amintesc de pozele unde am fost etichetat de altcineva și cum probabil nici nu mai vorbim în acest moment. Văd o poză unde descrierea era ”Since 2012” ,iar asta m-a întristat puțin, fiindcă ajungi să realizezi cât de mult se pot schimba oamenii, ori așteptările mele de la ei într-un anumit timp dat. Și rămâi cu amintirea și regretul faptului că niciodată nu va fi la fel. Iar asta dacă mă gândesc acuma, este un lucru bun. Pentru că nu aș vrea să mă mai asociez cu multă lume care chiar dacă mi-au fost apropiați la un moment dat, ceva s-a întâmplat și s-a produs o ruptură, oricât de mare sau mică ar fi e acolo, ori cât de mult încercat să trecem peste ea, va...

75 Vin acasă, strada înghețată Poarta închisă, nicio lumină-n stradă Aleea înzăpezită, niciun picior în ogradă Pun mâna pe clanță, e rece ca gheața Mă dor ochii, totul e ca și ceața Pășesc ușor în curte,  nu vine nimeni să mă salute Nu este cine să mă asculte Probabil cer cam multe De când te-ai dus Soarele a tot apus Și nu a mai răsărit Îmi caut încetul sfârșit Trebuie să fac ceva, Să pot să plec altundeva Nu are rost a mea ședere, La revedere